Către
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Având în vedere faptul că pe data de 30 iunie 2010 Curtea Europeană a Drepturilor Omului va dezbate apelul Italiei împotriva deciziei Nr. 30814/06 Lautsi c. Italia de a scoate crucile din şcolile publice, pe motiv ca afisarea acestora ar fi contrară „dreptului părinţilor de a-şi educa copiii în conformitate cu propriile convingeri” cât şi a „libertăţii religioase a copiilor”, Conferinţa Episcopilor din România înaintează Curţii următoarea
DECLARAŢIE
prin care dorim să subliniem importanţa pe care afişarea simbolurilor religioase în şcolile publice o are în raport cu libertatea religioasă, moștenirea culturală şi tradiţiile din naţiunile europene.
Europa, având la bază tradiţia creştină, şi-a afirmat autonomia în sfera spirituală şi temporală, a fost mereu deschisă pluralismului religios şi a manifestat respect pentru drepturile tuturor oamenilor, indiferent de apartenenţa lor religioasă. Această deschidere este exprimată în zilele noastre prin multiculturalismul promovat faţă de alte religii și culturi care se răspândesc pe continentul european.
Prezenţa simbolurilor religioase creştine in locurile publice, în mod specific acela al crucii, reflectă sentimentul religios al creştinilor de toate confesiunile şi nu are intenţia de a exclude pe nimeni. În cultura şi tradiţia creştină crucea exprimă mântuirea şi libertatea persoanei umane (cf. Ioan Gură de Aur, Cuvântare la Matei, 54, 7). Ea nu impune o religie, ci exprimă altruism, generozitate şi solidaritate.
Crucea este și un simbol cultural și social, inspirând identitatea și valorile națiunilor din Europa. Pentru multe națiuni din Estul Europei, inclusiv România, crucea reprezintă și simbolul speranței și luptei pentru libertate. În perioada regimului comunist simbolurile religioase au fost interzise, iar posibilitatea de a le afișa în public după căderea comunismului a fost considerată o victorie a democrației și libertății asupra totalitarismului și opresiunii.
Prin urmare, societăţilor de tradiţie creştină nu trebuie să li se interzică afişarea publică a simbolurilor religioase, în special în locurile unde copiii lor sunt educaţi. Nu numai ca aceasta ar fi o încălcare a libertăţii religioase, dar aceste societăţi nu vor reuşi să transmită generaţiilor viitoare propria identitate şi propriile valori.
Dreptul la libertate religioasă este recunoscut de toate țările europene și promovat tot mai mult. Astfel, în diverse ţări de pe continentul european sunt permise prin lege sau acceptate de la sine şi alte simboluri religioase decât cele creştine.
Bisericile şi comunităţile creştine din țările europene promovează dialogul cu alte religii şi acţionează ca parte integrantă a realităţilor naţionale respective. În materie de simboluri religioase, aceste realităţi naţionale sunt familiarizate cu legi şi evoluţii sociale specifice fiecărei țări, care trebuie respectate în cadrul unei relaţii corecte între statele membre şi Instituţiile Europene. Dialogul dintre religii şi oameni poate fi dezvoltat armonios într-o Europă în care există libertate religioasă pentru toţi şi respect pentru moștenirea culturală și tradiţiile fiecărui popor şi naţiuni.
Conferința Episcopilor din România se solidarizează cu Guvernul Italian în acest demers și speră că decizia Curții va respecta diversitatea religioasă, tradițiile milenare și valorile culturale ale popoarelor Europei.
Blaj, 17 iunie 2010
† LUCIAN
Arhiepiscop Major
Președinte al Conferinței Episcopilor din România
